Dragoste, Găsește-Mă. Dawn Brower

      PROLOG

      Norfolk, Anglia 1806

      Soarele de vară timpurie strălucea în acea după-amiază. Nori mari, pufoși și albi pluteau pe cerul albastru. Totul indica o zi minunată și plăcută și Lady Diana Thomas spera că vremea va contribui. Tatăl ei contele de Bristol împreună cu contele de Northesk organizau un târg în oraș. Aproape că târgul se crezuse anulat. Contele de Northesk murise subit și fiul său era în doliu; dar, insistase că sătenii nu trebuie să fie dezamăgiți. Lordul Bristol și-a asumat cea mai mare parte a pregătirilor pentru a elibera noul conte de sarcină. Ceea ce însemna de fapt că Diana avea mai multe de făcut. Dar nu o deranja. Târgul era ceva care îi plăcea și îi va place întotdeauna.

      Evenimentul anual se ținea de câteva generații și toată lumea din zonă îl aștepta cu nerăbdare. De-a lungul anilor târgul se schimbase. Se adăugaseră lucruri noi și se făcuseră îmbunătățiri. Anul acesta era o abordare diferită a unei piese a lui Shakespeare. Diana de abia aștepta să o vadă. Ţiganii angajați să se ocupe de jocuri și spectacole se întorceau în fiecare an. Ea începuse să le știe numele la mulți din ei și într-un fel îi considera prieteni.

      Diana mergea printre standuri pentru a se asigura că totul era pregătit. Sătenii începuseră deja să sosească și în curând urma să vină nobilimea. Era una dintre singurele zile în care toate clasele se amestecau. Erau cu toții membri comunității și această zi era destinată amuzamentului.

      ─ Lady Diana, o strigă un bărbat.

      Se întoarse în direcția sunetului și se încruntă. Luther Wright, noul conte de Northesk era în spatele ei. Ce făcea la târg? Tatăl ei îi spusese că nu se aștepta ca el să participe. Conții organizau târgul, dar de obicei nu participau prea mult la activitățile propriu-zise. Își făceau apariția și stăteau o oră, apoi se întorceau la moșiile lor. Cu toate acestea, în acest caz, nimeni nu se aștepta să-l vadă pe contele de Northesk.

      ─ Domnul meu, spuse ea.

      ─ Cu ce vă pot ajuta?

      El se încruntă și făcu semn cu mâna înspre târg.

      ─ Nu mi-l amintesc să fie atât de mare.

      Adăugaseră câteva standuri și construiseră o scenă pentru unele din spectacole. Ea nu înțelegea de ce părea atât de confuz. Fuseseră, probabil, câteva spectacole adăugate. Dar, nu ar trebui să-l uimească ...

      ─ Târgul este la fel cum mi-l amintesc dintotdeauna. Diana alese să reacționeze ca și cum nu înțelegea ce voia să spună.

      ─ Nu-mi amintesc să vă fi văzut aici în ultimii ani. Nu erați plecat?

      Ea îl știa plecat la Oxford și apoi călătorind prin Italia pentru un an. Doar ce se întorsese. Diana nu și-l amintea să fi fost așa de frumos. Părul lui negru i se ondula în jurul urechilor și al gâtului și strălucea puternic sub razele soarelui. Ochii lui verzi ca jadul păreau aproape la fel de tari ca și piatra.

      El oftă, apoi își frecă fața cu mâinile.

      ─ Așa este. Am călătorit. Ceea ce acum regret. Am pierdut timp pe care

      l-aș fi putut petrece cu tatăl meu, dacă știam ...

      Firar. Trebuia să o facă să se simtă prost.

      ─ Îmi cer scuze. A fost nepoliticos din partea mea să vă reamintesc de pierderea dumneavoastră.

      ─ Nu, spuse el, scuturându-și capul.

      ─ Vina este a mea. Nu ar fi trebuit să vin.

      Se întoarse și se îndreptă în direcția opusă a târgului. Diana oftă și se întrebă ce ar fi trebuit să facă în această situație. Noul conte fusese vecinul ei toată viața. Părinții ei nu ascunseseră faptul că