Миграция и эмиграция в странах Центральной и Юго-Восточной Европы XVIII-XX вв.. Коллектив авторов
du XVIIIeme, dans «Revue des etudes sud-est europeennes» (RESEE), tome IV, 1966, no. L–2 , p. 147–168 ; Nicolae Ciachir, Gelcu Maxutovici, Unele aspecte create pe teritoriul României mişcării albaneze de la sfârşitul secolului al XlX-lea, începutul secolului XX, in «Revista arhivelor», X, 1967, no. l; N.S. Derjavin, Bolgarskiie kolonii v Rossii, – in «Sbornik za Narodni Umotvorenija i Knijnina» (SNUK), Sofia, 1914; Cornelia Papacostea Danielopolu, Comunităţile greceşti din România în secolul al XlX-lea, Ed. Omnia, Bucureşti, 1996; Dittmar Dahlmann (Hg.), Migration nach Ost-und Sudosteuropa von IS.bis zum Begin des 19. Jarhunderts, Sttutganl999; Veselin Djordjevac, Les migrations yougoslaves in «Cahiers balkaniques», 1991, 13 (Migrations balkniques et danubiennes, I ), p. 149–169; Charles Eddy, Greeceandthe Greek Refugees, London, 1931; Milorad Ekmecic, The Internaţional and Intercontinental Migrational Movements from the Yougoslav Lands from the Endofthe XVIIIth Century till 1941, in ***, Les migrations internationales de la fin du XVIIIe siecle à nos jours, Paris 1980, p. 566–594; Elena Hadjinikolova, Bălgarskite preselnitzi v iujnite oblasti na Rusija. 1856–1877, Sofia, 1987; Evangelos Konstantinou (Hg.), Griechische Migration in Europa.Geschichte und Gegenwart (Coli. «Philhellenische Studien», Bd. 8), Frankfurt, 2000; Arsh Gregori, On the History of Greek Migration to Russia in the late 18th and early 19th Centuries, in Evangelos Konstantinou (Hg) Griechische.. op. cit., p. 16–21; Sava lancovici, Relations roumano-albanises à l’epoque de la renaissarice et de l’emancipation du peuple albanais, in «RESEE», tom IX, 1971, no. l, p. 5–48; Nikolai Jecev, Brăila i bălgarskoto Vazrajdane, Sofia, 1970; ibidem, Bukureşti – kulturno sredişte na bălgarite prez Vazrajdane, Sofia, 1991; Fikret Adanir, Hilmar Kaiser, Migration, Deportation and Nation Building: The case of the Ottoman Empire in Rene Leboutte (Hg),, Migrations and Migrants in Historical Perspective: Permanencies and Innovations, Brussels, 2000, p. 273–292; Cristia Maxutovici, Comunitatea albaneză din România în Istoria Comunităţii albaneze din România, vol. I, Bucureşti, 2000; Franncisk Pali, Skanderbeg et Iannco de Hunedoara, in «RESEE», tom VI, 1968, no. l, p. 5–22; Radovan Samardzic, Migrations in Serbien History (Eera of Foreign Rule) in ***, Migrations in the Balkan History, Belgrade 1989, p. 83–89; Jovan Civjic, La peninsule balkanique.Geographie humaine, Paris, 1918; G.G. Pisarevski, Iz istorija innostrannoi kolonizatzii v Rossii v 18.veka, Moskva, 1909; D. Polena, Mişcarea naţională albaneză, UCAR, Bucureşti, 2000; H.D. Siruni, Armenii în viaţa economică a Ţărilor Române, Bucureşti, 1944; Elena Siupiur, Changements dans la Structure ethno-demographique de la Bessarabie au XIXe sfecle (1794–1894), dans Between East and West Studies in Antropology and Social History, Bucureşti, 2005, p. 493–521; A. Skalkovski, Bolgarskie kolonii v Bessarabii i Novorossiiskom kraje, Odessa, 1948; Christa Stamenovitch, L’emigration Yougoslave (Serbo-Croato-Slovene), Paris, 1926;***, Structure sociale et developpement culturel des villes sud-est europeennes et adriatiques aux XVIIe–XVIIIe siècle, Bucarest, 1975; Nikolaj Todorov, La viile balkanique aux XVe–XIXe siècles. Developpement socio-economique et demographique, Bucarest, 1980; Veselin Traikov, Nikolai Jecev, Bălgarskata emigratzija v Rumânija XIV-vek do 1878 g, Sofia, 1986; Emil Turdeanu, Oameni şi cărţi de altădată, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1997; Constantin N. Velichi, La contribution de l’emigration bulgare de Valachie à la renaissance politique et culturelle du peuple bulgare (1762–1850), Ed. Academiei, Bucureşti, 1970; idem, La Roumanie et le mouvement revolutionaire bulgare de liberation nationale (1850–1878), Ed. Academiei, Bucureşti, 1979; Проф. М. Берза в одной статье показал некоторые интересные перспективы изучения Юго-Восточной Европы: Mihai Berza, Les grandes etapes de l ‘histoire du Sud-Est europeen, dans Tradition et innovation dans la culture des pays du Sud-Est europeen, Colloque tenu le 11 septembre 1967 a Bucarest à l’occasion de la IXe Assemblee Generale du CIPSH, Bucarest, 1967, p. 9–28.
68
Cauzele, circuitele, factorii de acţiune, spaţiul de mişcare (însoţit de date statistice) le-am mai expus pe larg şi în studiul: Elena Siupiur, Changements dans la Structure op.cit; idem,Von Bessarabien zur Republik Moldau – die historischen Wurzeln eines Konflikts, «Südost-Europa», 42 Jahrgang 1993, H. 3–4, p. 153–162; V. Traikov, N. Jecev, Bălgarska emigratija.. op.cit chap. I, p. 19–49, Bălagarite nasever ot Dunava. XIV–XVIII v.
69
Ariadna Camariano-Cioran, Les Academies princieres de Bucarest et Jassy et leurs professeurs, Thessaloniki, 1974; Nestor Camariano, Catalogul manuscriselor greceşti, Bucureşti, 1940; Virgil Gândea, Les intellectuels du Sud-Est europeen au XVIIe siecle, «RESEE», tome VIII, 1970, no. 2, p. 181–230 et no. 4, p. 623–688; Gh.Cronţ, Byzantine Juridical Influence in the Romanian Feudal Society, «RESEE», tome II, 1964, p. 359–383; Cornelia Papacostea-Danielopolu, Convergences culturelles greco-roumaines (1774–1859), Thessaloniki, 1998 (I. La litterature en lange grecque dans Ies Principautes Roumaines (1774–1830) – p. 25–224 et II. Les intellectuels roumains des Principautes Danubiennes et la culture hellenique (1821–1829) – p. 225–356; C. Papacostea Danielopolu, O. Cicanci, E. Siupiur, C. Vătaşescu, Intelectuali din Balcani în Romănia. Sec. XVII–XX, Ed. Academiei, Bucureşti, 1984; Alexandru Elian, Legăturile Mitropoliei Ungrovlahiei cu Patriarhia de Constantinopol şi cu celelate Biserici Ortodoxe de la întemeiere până la 1800, «Biserica Ortodoxă Română», XVII, 1959, no. 10, p. 904–935; Luminiţa Fassel, Das deutsche Schuhvesen in Bessarabien.1812–1940, Munchen,2000; Boris L. Fonkic, Grecesko-russkie kul’turnie svjazi v XV–XVIII w., Moskva, 1977; Ilia Konev, Bǎlgarskoto Vǎzdrajdane i Prosveshtenieto, Vol. I–III, 2art.p., Ed. Acad. Sofia, 1983, 1991, 1998, 2001; Ion Radu Mircea, Repertoire des manuscrits slaves en Roumanie.Auteurs byzantins et slaves, (Ed. Pavlina Boiceva), Sofia, 2005; D. Năstase, L’heritage imperial byzantine dans l’art et l’histoire des pays roumains, Milano, 1976; Petre Şt. Năsturel, Le Mont Athos et Ies Roumains. Recherches sur leurs relations du milieu du XlVe siecle a 1654, «Orientalia Christiana Analecta», no. 227, Roma, 1986; Victor Papacostea, Civilizatie românească şi civilizaţie balcanică, Bucureşti, 1983; P.P. Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei RPR, vol. I, Bucureşti, 1959; Andrei Pippidi, Tradiţia politică bizantină în Ţările Române în sec. XVI–XVIII, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1983; Demonstene Russo, Studii şi Critice, Bucureşti, 1910; idem, Elenizmul în România.Epoca bizantină şi fanarioţii, Bucureşti, 1912; Elena Siupiur, Bălgarska emigrantska Inteligentzija v Rumanija prey XIX-ti vek, Ed.Acad., Sofia, 1982; idem, Bălgarskite ucilishta v Rumânia prez XlX-ti vek, Ed. Acad., Sofia 1999; Emil Turdeanu, Etudes de litterature roumaine et d’ecrits slaves et grecs des Principautes Roumaines, Leiden, 1985; idem, Miniatura bulgară şi începuturile miniaturii româneşti, dans Oameni şi cărţi… op-cit, p. 169–232; L. Vranoussis, L’hellenisme post-byzantine et l’Europe. Manuscrits, livres, imprimeries, «XVIe Congres Internaţional d’etudes byzantines» Viena, 1981.
70
Academia Română, Istoria Românilor, voi. III–VII, Bucureşti, 2001, 2003; Johannes Faensen, Die Albanische Nationalbewegung, Berlin, 1980; Institut po Istoria na BAN, Istoria na Sătgarija, tom. I–VII, Ed. Acad. Sofia, 1979, 1981, 1982, 1983, 1985, 1987, 1991; Institut po istoria na Ban, Atlas na bălgarska istorija, Ed. Acad. Sofia, 1963; Barbara Jelavich, History of the Balkan, I, Cambridge Univ.Press, New-York, 1983; idem, The Britisch Traveller in the Balkan: The Abuses of Ottomann Administration in the Slavonie Provinces, in «Slavonie and East European Review», tome. 33, no. 81, 1955, p. 396–413; Măria Todorova, Imagining the Balkam Oxford University Press, 1997, ed. Roumaine Balcanii şi Balcanismul, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2000.
71
Jean