O Lumină În Inima Tenebrelor. Amy Blankenship
a fost adesea cel mai fatal.
Alunecând în spatele lui Kyoko, ochii lui au sângerat Èi colÈii s-au alungit sugerându-i bÄiatului fantomÄ cÄ nu va muÈca aceastÄ fatÄ, fÄrÄ a-Èi pierde propria viaÈÄ nemuritoare.
Mâna lui Kyoko se liniÈti pe uÈÄ nesigurÄ dacÄ dorea sÄ o deschidÄ. Ceva despre tânÄrul bÄiat o îngrozise cu adevÄrat. Chiar când începu sÄ facÄ un pas înapoi, o mânÄ grea a ieÈit de nicÄieri Èi o prinse de umÄr. Un ÈipÄt înfricoÈat îi izbucni din gât Èi se întoarse sÄ vadÄ cine era.
Kyoko uita sÄ respire privind în sus la ochii de aur zdrobitor. PÄrul alb lung îi încadra faÈa Èi umerii. Era cu câÈiva ani mai în vârstÄ Èi pÄrul nu îi era închis la culoare sub ÈuviÈele argintii, dar aproape cÄ pÄrea...
Toya?... Kyoko Èopti ezitant, Ètiind cÄ se înÈealÄ, dar mai important... de ce se învârtea camera?
De îndatÄ ce ochii lor se întâlnirÄ, Kyou se simÈi atrasÄ Ã®n ei. Se uita la el ca Èi cum l-ar fi cunoscut-o. Dar asta nu era aÈa de jenant ca atunci când a Èoptit numele fratelui sÄu mort. BraÈele i-au alunecat în jurul ei, vÄzând-o ameÈitÄ de lichidul contaminat pe care îl consumase mai devreme.
Ãn timp ce mâinile îi alunecau pe pielea goalÄ, unde cÄmaÈa era prea scurtÄ ca sÄ o acopere, simÈi o fierbere în sângele lui vampir, Èoptindu-i sÄ o pÄstreze.
Vederea lui Kyoko a decis cÄ nu era destul de bunÄ pentru asta în momentul de faÈÄ. PÄrea sÄ-i sfideze voinÈa, iar omul începu sÄ se estompeze în timp ce se uitÄ curios la el. Chiar dacÄ nu putea sÄ vadÄ bine, putea simÈi încÄ corpul care o Èinea.
Ajungând cu degetele sÄ-Èi atingÄ obrazul, ea întrebÄ. â Tu nu eÈti Toya... Cine eÈti? Ãnainte de a putea obÈine un rÄspuns, Buddha sau oricare alt zeu îi fÄcea trucuri, aprinse luminile pe când ea a intrat în stare de inconÈtienÈÄ.
Kyou a strâns-o tare la el, în timp ce corpul ei i-a cÄzut moale în braÈe. Ea a leÈinat, dar cel puÈin nu în braÈele unui duÈman. Capul îi cÄzu pe spate, expunând coloana finÄ a gâtului, iar Kyou îÈi blocÄ instinctele. Se întreba în tÄcere dacÄ ea nu era totuÈi în braÈele duÈmanului. ColÈii lui au început sÄ se lungeascÄ Èi senzaÈia a trecut în... asta era prea curatÄ pentru astfel de lucruri întunecate.
Apoi simÈi furia aprinzându-se la fatÄ naivÄ. DacÄ nu ar fi fost aici sÄ o protejeze, ce s-ar fi întâmplat cu ea? Èi-a uitat propriile dorinÈe cu doar câteva momente înainte. DacÄ lupul ar fi fost un protector adecvat, nu ar fi pÄrÄsit-o. Se uitÄ Ã®n jur Èi îÈi dÄdu seama cÄ Èi prietenii cu care fusese mai devreme o abandonaserÄ.
Folosindu-Èi simÈurile, Kyou putea încÄ sÄ-Èi simtÄ propriul rival, Hyakuhei, în cadrul clÄdirii. SimÈind rÄul care venea deasupra lui, Ètia cÄ Hyakuhei era undeva deasupra în camerele de la etajul al doilea.
*****
Shinbe a sÄrit din maÈinÄ Ã®nainte sÄ se opreascÄ. Un lucru l-a împins înainte direct spre intrarea principalÄ a clubului în fugÄ. Nu putea sÄ-Èi alunge din cap gândul cÄ Suki Èi Kyoko o sÄ ajungÄ unele dintre fetele dispÄrute Èi asta îl teroriza.
Toya îl puse la curent cu privire la ceea ce îi spusese Kotaro Èi odatÄ ce-Èi va fi pus mâinile din nou pe Suki, avea sÄ le ÈinÄ foarte bine acolo. Unde anume pe corpul ei nu ar fi putut spune, dar trebuia sÄ o gÄseascÄ mai întâi.
Shinbe sa oprit brusc pe traiectoria lui când a ÈâÈnit prin uÈile din faÈÄ ale clubului Miezul NopÈii
Chiar acolo, în mijlocul holului, era un bÄrbat care o Èinea pe Kyoko Èi ea nu arÄta prea bine. Era nemiÈcatÄ Èi foarte palidÄ. De altfel, nici omul nu arÄta chiar atât de normal. Palid nu ar fi fost o subestimare pentru el... ceea ce l-a fÄcut pe Shinbe sÄ se opreascÄ nervos când Èi-a dat seama cÄ omul îi amintea de cel mai bun prieten al sÄu.
PÄrul argintiu Èi ochii aurii... PÄrul lui Toya era negru ca noaptea, dar conÈinea aceleaÈi dungi argintii ca ale omului din faÈa lui. Acestea erau caracteristici foarte neobiÈnuite Èi Ètia doar de Toya cÄ ar avea o astfel de combinaÈie neobiÈnuitÄ.
Observând bÄrbatul cÄ se miÈca sÄ plece cu ea, Shinbe îÈi alungÄ senzaÈia de neliniÈte. Toya l-ar ucide dacÄ nu va opri rÄpirea lui Kyoko.
â Ce dracu faci cu Kyoko? Ochii de ametist s-au luminat în timp ce Shinbe strigÄ, simÈindu-Èi picioarele miÈcându-se fÄrÄ sÄ se gândeascÄ. Poate cÄ nu este prietena lui, dar îi era foarte dragÄ el... mai dragÄ decât ar recunoaÈte el Èi, în plus, era cea mai bunÄ prietenÄ a lui Suki. tipul Ästa n-avea cum sÄ plece cu Kyoko în ghearele lui.
Kyou Èi-a alunecat braÈul sub genunchii lui Kyoko Èi a ridicat-o fÄrÄ efort. A legÄnat-o ca pe un copil, Èi i-a pus capul pe umÄrul lui, cu grijÄ sÄ nu o deranjeze. Ãn momentul în care capul îi atinse umÄrul, ea se încolÄci în braÈele lui, suspinând încet.
Putea sÄ simtÄ Ã®ncrederea Èi mulÈumirea ce se eliberÄ din aura ei, în timp ce i se aÈezase în braÈe. Acest copil-femeie îl tulbura foarte mult Èi cu cât se uita mai mult la somnul ei, cu atât mai mult dorea sÄ o ascundÄ de toatÄ lumea. DacÄ ar fi putut cu adevÄrat... iar tentaÈia a fost mare într-adevÄr. Nu a transformat niciodatÄ pe cineva în ceea ce era el... dar dacÄ ar fi vrut... ar fi putut.
ProtecÈia lui faÈÄ de fatÄ, precum Èi nevoia posesivÄ de a o Èine îl surprinse Èi Kyou mârâi încet la acÈiunile sale. Cum putea aceastÄ fatÄ sÄ-l afecteze în aÈa hal? Smulgându-Èi privirea de la faÈa ei angelicÄ, se uitÄ Ã®n sus cum un tânÄr strigÄ la el. ParcÄ-i tot ieÈeau în cale alÈi bÄrbaÈi care o doreau.
Ochii aurii ÈintirÄ alÈii de ametist Èi el simÈi o familiaritate ciudatÄ. â Nu tu hotÄrÄÈti vrÄjitorule, avertizÄ Kyou pe un ton jos dar mortal.
Ãn acel moment Ètia cÄ Hyakuhei însuÈi nu ar fi putut sÄ o ia de la el, ea era a lui. BraÈele i se strângeau în jurul ei, fÄrÄ sÄ-i placÄ dragostea pe care o simÈea crescând pentru fatÄ dar radiind din aura puternicÄ a celuilalt om.
RÄpindu-se dintre gândurile rÄtÄcitoare, Kyou a mormÄit din nou încet. Nu ar fi lÄsat fata sÄ ajungÄ la el, dar... nu era gata sÄ renunÈe încÄ la ea. Avea prea multe întrebÄri Èi ea i-ar fi rÄspuns, indiferent dacÄ Ã®i plÄcea sau nu.
Sigur cÄ era stÄpân pe el însuÈi din nou, Kyou a hotÄrât cÄ e timpul sÄ plece.
Shinbe se îndrepta spre Kyoko