Cartea Urantia. Urantia Foundation
Supremaţiei
26:6.1 (292.1) Ascenderii spaţiului sunt numiţi „absolvenţi spirituali” atunci când trec de la al şaptelea la al şaselea cerc şi sunt puşi sub supravegherea imediată a îndrumătorilor supremaţiei. Nu trebuie să îi confundăm pe aceşti îndrumători cu Îndrumătorii Diplomaţilor - aparţinând Personalităţilor Superioare ale Spiritului Infinit - care, împreună cu asociaţii lor slujitori, îşi exercită serviciul asupra tuturor circuitelor Havonei, atât pe lângă pelerinii ascendenţi, cât şi descendenţi. Îndrumătorii supremaţiei nu lucrează decât pe al şaselea cerc al universului central.
26:6.2 (292.2) În acest cerc ascenderii ajung la o nouă realizare a Divinităţii Supreme. Pe parcursul lungii lor cariere în universurile evolutive, pelerinii timpului fac experienţa unei conştiinţe în creştere a realităţii unui supracontrol atotputernic al creaţiilor timpului-spaţiu. Aici, pe al şaselea circuit al Havonei, ei sunt foarte aproape de a întâlni sursa unităţii timpului-spaţiu a universului central - realitatea spirituală a Dumnezeului Suprem.
26:6.3 (292.3) Sunt pus în încurcătură atunci când trebuie să explic ceea ce se întâmplă pe cercul acesta. Nici o prezenţă personalizată a Supremaţiei nu este perceptibilă aici pentru ascendenţi. În anumite privinţe, noile relaţii cu cel de al Şaptelea Spirit Maestru compensează această imposibilitate de a contacta Fiinţa Supremă. Însă, independent de incapacitatea noastră de a pricepe tehnica, fiecare creatură ascendentă pare să sufere o creştere transformatoare, o nouă integrare de conştiinţă, o nouă spiritualizare de intenţie, o nouă sensibilitate la divinitate, pe care nu o putem deloc explica într-un mod satisfăcător, fără a presupune activitatea nerevelată a Fiinţei Supreme. Pentru aceia dintre noi care au observat aceste acţiuni misterioase, totul se întâmplă ca şi cum Dumnezeu Supremul ar revărsa cu afecţiune peste copii lui experienţiali, până la limitele extreme ale capacităţilor lor experienţiale, acele perfecţionări ale înţelegerii intelectuale, ale clarviziunii spirituale şi ale extensiei personalităţii, de care vor avea atât de multă nevoie în toate eforturile lor de a pătrunde pe nivelul de divinitate al Trinităţii Supremaţiei, spre a ajunge până la Deităţile eterne şi existenţiale ale Paradisului.
26:6.4 (292.4) Atunci când îndrumătorii supremaţiei îi socotesc pe elevii lor pregătiţi să înainteze, ei îi duc în faţa comisiei celor şaptezeci, un grup mixt, care servesc ca examinatori pe lumea călăuză a circuitului numărul şase. După ce au lămurit această comisie în privinţa înţelegerii Fiinţei Supreme şi a Trinităţii Supremaţiei, pelerinii primesc confirmarea că pot fi transferaţi pe al cincilea circuit.
7. Îndrumătorii Trinităţii
26:7.1 (292.5) Călăuzitorii Trinităţii sunt slujitorii neobosiţi ai celui de-al cincilea cerc de instruire havonian pentru pelerinii aflaţi în progres ai timpului şi ai spaţiului. Absolvenţii spirituali sunt numiţi aici „candidaţi la aventura Deităţii”, deoarece pe acest cerc, sub călăuzirea îndrumătorilor Trinităţii, pelerinii primesc o instrucţie avansată în ceea ce priveşte Trinitatea divină pentru a se pregăti în încercarea de a întâmpina personalitatea Spiritului Infinit. Aici este locul în care pelerinii ascendenţi descoperă ce înseamnă adevăratul studiu şi realul efort mental; ei încep să distingă natura efortului spiritual încă şi mai constrângător şi mai înflăcărat care le va fi cerut pentru a satisface exigenţele ţelului înalt fixat pentru trecerea lumilor acestui circuit.
26:7.2 (292.6) Îndrumătorii Trinităţii sunt cei mai fideli şi mai eficienţi; fiecare pelerin primeşte întreaga atenţie a unui supernafim secundar aparţinând acestui ordin şi se bucură de afecţiunea sa totală. Un pelerin al timpului nu ar găsi niciodată prima persoană abordabilă a Trinităţii Paradisului de nu ar fi ajutorul şi asistenţa acestor îndrumători şi a mulţimii de alte fiinţe spirituale angajate în instruirea ascenderilor cu privire la natura şi la tehnica aventurii Deităţii care se apropie.
26:7.3 (293.1) După ce s-a încheiat cursul lor de instruire pe acest circuit, îndrumătorii Trinităţii îi duc pe elevii lor pe lumea călăuză a acestui circuit şi îi prezintă uneia din numeroasele comisii triunice, a căror funcţie este de a examina şi a certifica pe candidaţii la aventura Deităţii. Aceste comisii sunt compuse dintr-un tovarăş al finalitarilor, dintr-un director de conduită aparţinând ordinului supernafimilor primari şi ori dintr-un Mesager Solitar al spaţiului ori un Fiu Trinitizat al Paradisului.
26:7.4 (293.2) Când un suflet ascendent pleacă efectiv către Paradis, el nu este însoţit decât de trioul de tranzit: asociatul serafic al cercului, Îndrumătorul de Absolvire şi slujitorul mereu prezent, asociat al acestuia din urmă. Aceste călătorii de pe cercurile Havonei către Paradis, sunt de încercare; ascenderii nu au încă statutul Paradisului. Ei nu obţin statutul de locuitor permanent în Paradis înainte de a fi trecut prin perioada de repaus final ulterioară ajungerii la Tatăl Universal şi traversării definitive a circuitelor Havonei. Înainte de acest repaus divin, ei nu participă la „esenţa divinităţii” şi la „spiritul supremaţiei” şi nu încep să lucreze cu adevărat decât în cercul eternităţii şi în prezenţa Trinităţii.
26:7.5 (293.3) Însoţitorii ce compun trioul de tranzit al ascenderului nu au o misiune care să-i permită să localizeze prezenţa geografică a luminozităţii spirituale a Trinităţii. Ei sunt mai degrabă însărcinaţi să acorde întregul ajutor posibil unui pelerin în dificila sa sarcină de a recunoaşte, a distinge şi a înţelege îndeajuns Spiritul Infinit pentru a efectua recunoaşterea personalităţii sale. În Paradis, orice pelerin ascendent poate distinge prezenţa geografică sau localizată a Trinităţii, iar pelerinii sunt, în mare majoritate, capabili să intre în contact cu realitatea intelectuală a Deităţilor, în special a celei de-a Treia Persoane; însă ei nu pot să recunoască toţi, şi nici să înţeleagă parţial, realitatea prezenţei spirituale a Tatălui şi a Fiului. Este şi mai dificil să aibă chiar şi un minim de înţelegere spirituală a Tatălui Universal.
26:7.6 (293.4) Rar se întâmplă ca căutarea Spiritului Infinit să nu ajungă la bun sfârşit, iar când căutătorii lor au reuşit în această fază a aventurii Deităţii, Îndrumătorii Trinităţii se pregătesc să îi transfere în grija descoperitorilor Fiului de pe al patrulea cerc al Havonei.
8. Descoperitorii Fiului
26:8.1 (293.5) Al patrulea circuit al Havonei este uneori numit „circuitul Fiilor”. De pe lumile acestui circuit, pelerinii ascendenţi se duc în Paradis pentru a stabilii un contact de înţelegere cu Fiul Etern, în timp ce pe lumile acestui circuit pelerinii descendenţi ajung la o nouă pricepere a naturii şi a misiunii Fiilor Creatori ai timpului şi spaţiului. Există în acest circuit şapte lumi pe care corpul de rezervă al Mihaililor Paradisiaci menţine şcoli speciale de servire, care oferă un ajutor reciproc atât pelerinilor ascendenţi, cât şi celor descendenţi; iar pe aceste lumi ale Fiilor Mihaili, pelerinii timpului şi pelerinii eternităţii ajung pentru prima dată la o adevărată înţelegere reciprocă. În multe privinţe, experienţele acestui circuit sunt cele mai impresionante din toată şederea havoniană.
26:8.2 (294.1) Descoperitorii Fiului sunt ajutoarele superafice acordate ascenderilor muritori ai celui de al patrulea circuit. Pe lângă munca generală de pregătire a candidaţilor lor la realizarea relaţiilor Fiului Etern cu Trinitatea, trebuie ca aceşti descoperitori ai Fiului să îi instruiască atât de bine pe cei aflaţi în grija lor, încât aceştia din urmă să reuşească pe de-a-ntregul: mai întâi în buna înţelegere spirituală a Fiului; iar apoi în recunoaşterea satisfăcătoare a personalităţii Fiului; şi, în al treilea rând, în justa diferenţiere a Fiului de personalitatea Spiritului Infinit.
26:8.3 (294.2) După atingerea Spiritului Infinit, nu se mai dă nici un examen. Probele cercurilor lăuntrice sunt înfăptuirile pelerinilor candidaţi în vremea când sunt cuprinşi