Intoarcerea Nosferatului. Alessandro Norsa
Alessandro Norsa
ÃNTOARCEREA NOSFERATULUI
CÇLÇTORIE ÃN REGATUL VAMPIRILOR
ÃntreprinsÇ de domnul Alexandru Norsa
însoÅ£it in acele locuri de lÇudabili informatori
Traducere de Mihaela PopuÅoi
Tektime, 2017
Å¢in sÄ exprim profundele mele mulÈumiri pentru amabilele colaborÄri:
Prof. Rudolf M. Dinu, Director al Institutului Român de CulturÄ Åi Cercetare UmanisticÄ - Venezia;
Dr Mihai Stan, Institutul Român de CulturÄ Åi Cercetare UmanisticÄ - Venezia; Prof. Tudor SÄlÄgean, Director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei - Cluj-Napoca (România); Prof. Ion ToÅa, Istoric, Muzeul Etnografic al Transilvanei - Cluj-Napoca (România); Prof. Alberto Borghini, Director al Centrului de Documentare a TradiÈiei Orale Piazza al Serchio (CTDO), profesor la Catedra de antropologie culturalÄ, Universitatea PolitehnicÄ - Torino, implicat în construirea unei arhive folclorice naÅ£ionale; ConsultanÅ£ilor ÅiinÅ£ifici din România: Mocan Lena Zamfira (Zalau - Salaj), Florea Cosmi (Runcu Salvei) Åi Pivasu Lucia (BraÅov).
Å¢in sÄ le mulÅ£umesc în mod special prietenilor mei: Aldo Ridolfi care, cu multÄ chibzuinÅ£Ä Åi cu o inestimabilÄ meticulozitate m-a ajutat la revizuirea textului, Gigi Speri pentru a sa mÄiestrie Åi abilitate graficÄ cu care a dat formÄ acestei cÄrÅ£i Åi Simona Strugar, colaboratoare nepreÅ£uitÄ, cÄtre care se îndreaptÄ toatÄ recunoÅtinÅ£a mea pentru traducerile textelor româneÅti, pentru cÄ mi-a dat posibilitatea sÄ cunosc, sÄ apreciez Åi sÄ pÄtrund în profundul culturii tÄrâmului sÄu natal Åi nu în ultimul rând pentru valoroasele sugestii în ceea ce priveÅte interpretarea miturilor din Transilvania.
Drepturile rezervate:
Titul original al lucrärii: Alessandro Norsa: Il ritorno del non morto. Viaggio nel Regno dei Vampiri. Liberamente editor: martie 2017 ©.
EdiÅ£ia românÇ: Intorcerea Nosferatului, Cälätorie în regatul vampirilor: Liberamente editor Martie 2017 ©.
Traducere de Mihaela PopuÅoi.
https://www.facebook.com/Il-ritorno-del-non-morto-218253505241025/
e-mail: [email protected]
All rights reserved. No part of this publication may be reproduced in any form, including by any mechanical or electronic system, without the written permission of the editor, except for brief passages taken for the purposes of review.
PREFAÅ¢Ç
AceastÄ micÄ dar bogatÄ Åi interesantÄ lucrare a lui Alessandro Norsa este dedicatÄ vampirismului Åi a tot ce âgraviteazÄ Ã®n jurul sÄuË® Åi se bazeazÄ de asemenea pe câteva interviuri culese de Autor însuÅi în România.
La decesul unui membru al familiei, oglinzile din casÄ se acoperÄ. Ãn caz contrar, sufletul mortului se reflectÄ Ã®n oglindÄ Åi ramâne captiv între zidurile casei,
ne spune bunica Florea. Lena, o tânÄrÄ dintr-un alt sat din România, ne-a povestit:
(â¦) se acoperÄ oglinzile Åi orice suprafaÅ£Ä reflectantÄ pentru a evita ca sufletul sÄu, adicÄ a rÄposatului, sÄ ramânÄ prins în casÄ.
Dincolo de o explicaÅ£ie eufemisticÄ (cum cÄ sufletul mortului ar ramâne âcaptivË® între zidurile casei), ne aflÄm în faÅ£a â mi se pare legitim sÄ presupun asta â unei acÅ£iuni de âexpulzareË® a mortului din spaÅ£iul domestic. BineînÅ£eles, ne confruntÄm aici cu tematica imaginii reflectate.
Ãntr-un spirit âanalogË®, foarte relevante sunt Åi relatÄrile Luciei, o femeie în jur a 54 de ani din zona BraÅovului care, printre altele, ne relateazÄ:
DacÄ la miezul nopÅ£ii, adicÄ la douÄsprezece noaptea, ⦠nu mai Åtiu în ce perioadÄ a anuluiâ¦, stingi luminile, te uiÅ£i în oglindÄ Åi vezi un strigoi, înseamnÄ cÄ mortul a fost nemulÅ£umit în timpul vieÅ£ii.Deci, când moare cineva, acoperi oglinda pentru ca mortul sÄ nu se reflecteze în ea⦠cÄci, dacÄ s-ar reflecta, ar fi strigoiulâ¦
Iar mai apoi adaugÄ:
(â¦) Strigoiul ar fi spiritul mortului care a fost nemulÅ£umit în viaÅ£Ä â¦ iar mortul care a fost nemulÅ£umit în timpul vieÅ£ii aduce multe releâ¦
Precedent:
Când moare cineva, soÅ£ul, fratele, sora, sau cineva din familie⦠un copil⦠se acoperÄ oglinzile cu o pânzÄ neagrÄ, se aprind lumânÄri⦠oglinzile se acoperÄ deoarece se zice cÄ aduc ghinion⦠dacÄ nu acoperi oglinzile, mortul se reflectÄ Ã®n ele⦠spiritul rÄmâne în casÄ timp de trei zile⦠apoi iese Åi bântuie prin jurul casei timp de 40 de zile, iar dupÄ 40 de zile dispare⦠se duce în lumea luiâ¦
Se pare cÄ, dacÄ nu se acoperÄ oglinzile, mortul care a fost nemulÅ£umit în viaÅ£Ä se va reflecta în ele Åi va rÄmâne în casÄ ca strigoi â ca o reflexie-strigoi â care aduce âpacoste Åi multe releË®. Ãn esenÅ£Ä, este vorba de teama de reflexia-strigoi Åi cÄ aceastÄ reflexie-strigoi (âdacÄ s-ar reflecta, ar fi strigoiulË®) ar putea ramâne în casÄ, etc... De aici a apÄrut necesitatea de a acoperi oglinzile cu o pânzÄ când este un mort în casÄ, pentru ca spiritul defunctului sÄ nu ramânÄ âcaptiv în casÄË® (âimagineË® eufemisticÄ).
Ne întoarcem la Lena. Femeia ne mai povesteÅte cum o fatÄ tânÄrÄ s-a transformat în broscoi în urma unor farmece cerute chiar de fatÄ Ã®nsÄÅi de la o vrÄjitoare. IatÄ ce ne-a istorisit:
(â¦) mama mea mi-a povestit despre doi logodnici care au avut de înfruntat împotrivirea mamei bÄiatului. Fata s-a dus la o vrÄjitoare care i-a fÄcut farmece. Ãn fiecare searÄ, fata se transforma în broscoi Åi se ducea acasÄ la logodnicul ei. Mama bÄiatului, deranjatÄ de acea arÄtare orÄcÄitoare care-i tot stÄtea în cale, Åi-a pus în plan sÄ o ucidÄ, dar arÄtarea⦠greu de prins, pânÄ Ã®ntr-o zi când reuÅi. Mama omorî broscoiul, dar în aceeaÅi clipÄ muri Åi bÄiatul (â¦).
Este vorba aici de o structurÄ narativÄ âevenimenÅ£ialÄË® pe care o întâlnim frecvent Åi în folclorul italian: o vrÄjitoare care se transformÄ Ã®ntr-un animal sau într-un obiect, care este lovit; vrÄjitoarea devine vulnerabilÄ Ã®n partea âcorespondentÄË® a corpului, acolo unde a primit lovitura. O poveste similarÄ cu cea a Lenei, în care unul din personaje se transformÄ Ã®n broscoi, circulÄ Åi în Garfagnana (Cogna), din Provincia Lucca: