Cartea Urantia. Urantia Foundation
planetar.
34:5.2 (379.2) Pe lumile locuite, Spiritul-Mamă întreprinde munca de progres evolutiv, începând cu materiile neînsufleţite ale ţinutului. El înzestrează mai întâi viaţa vegetală, apoi organismele animale, apoi primele ordine de existenţă umană. Fiecare transmitere succesivă a vieţii contribuie şi mai mult la dezvoltarea potenţialului evolutiv al vieţii planetare, de la stadiile iniţiale şi primitive până la apariţia creaturilor înzestrate cu voinţă. Această muncă a Spiritului este în mare măsură efectuată de cele şapte adjutante, de spiritele promisiunii, de spiritul-minte al planetelor în evoluţie care unifică şi coordonează, care conduce mereu şi laolaltă rasele oamenilor către idei şi idealuri spirituale mai înalte.
34:5.3 (379.3) Omul muritor simte pentru prima dată slujirea Spiritului în conjuncţie cu mintea atunci când mintea pur animală a creaturilor evolutive dezvoltă o capacitate de recepţie faţă de adjutantele adorării şi înţelepciunii. Această slujire a celei de-al şasea şi a celei de-a şaptea dintre adjutante denotă că evoluţia mentală a trecut pragul slujirii spirituale, iar o astfel de minte având funcţia de venerare şi de înţelepciune este imediat inclusă în circuitele spirituale ale Divinei Slujitoare.
34:5.4 (379.4) Când mintea este astfel înzestrată cu slujirea Spiritului Sfântului Sfânt, ea posedă capacitatea de a alege (conştient sau inconştient) prezenţa spirituală a Tatălui Universal - Ajustorul Gândirii. Dar numai după ce un Fiu manifestat a eliberat Spiritul Adevărului pentru o slujire planetară a tuturor muritorilor, se face că toate minţile normale sunt automat pregătite pentru recepţionarea Ajustorilor Gândirii. Spiritul Adevărului lucrează în uniune completă cu prezenţa spiritului Divinei Slujitoare. Această legătură spirituală duală planează asupra lumilor, căutând să propovăduiască adevărul şi să ilumineze spiritual minţile oamenilor, să inspire sufletele raselor în ascensiune şi să conducă mereu popoarele care sălăşluiesc pe planetele evolutive către ţelul paradisiac al destinului lor divin.
34:5.5 (379.5) Deşi Spiritul Adevărului este răspândit peste toată carnea, acest spirit al Fiului este aproape în întregime limitat în funcţiile sale şi în puterea sa de receptivitatea personală a oamenilor la ceea ce constituie suma şi substanţa misiunii Fiului de manifestare. Spiritul Sfânt este parţial independent de atitudinea umană şi parţial condiţionat de deciziile şi de cooperarea voinţei omului. Cu toate acestea, slujirea Spiritului Sfânt devine tot mai efectivă în sanctificarea şi în spiritualizarea vieţii lăuntrice a muritorilor care ascultă cu atât mai mult de îndrumările divine.
34:5.6 (379.6) Ca indivizi, voi nu posedaţi un fragment sau o entitate separată a spiritului Fiului-Tată Creator sau a Spiritului-Mamă Creativ; aceste slujiri nu intră în contact cu centrele gânditoare ale minţii individuale, şi nici nu le locuiesc, aşa cum o fac Monitorii de Mister. Ajustorii Gândirii sunt individualizări definite ale realităţii prepersonale a Tatălui Universal, sălăşluind efectiv în mintea muritoare ca parte integrantă a acelei minţi, şi ei lucrează mereu în perfectă armonie cu spiritele conjugate ale Fiului Creator şi ale Spiritului Creativ.
34:5.7 (380.1) Prezenţa Spiritului Sfânt al Fiicei Universului Spiritului Infinit, cea a Spiritului Adevărului al Fiului Universului Fiului Etern, şi cea a Spiritului Ajustor al Tatălui Paradisiac într-un şi cu un muritor evolutiv, denotă simetria înzestrării spirituale şi a slujirii spirituale, şi califică un astfel de muritor pentru a realiza în mod conştient faptul că el este fiu al lui Dumnezeu prin credinţă.
6. Spiritul din om
34:6.1 (380.2) Când o planetă locuită avansează în evoluţia ei şi când locuitorii ei se spiritualizează tot mai mult, aceste personalităţi mature pot primi influenţe spirituale adiţionale. Pe măsură ce muritorii progresează în controlul minţii şi în percepţia spiritului, aceste multiple slujiri spirituale funcţionează într-o manieră tot mai bine coordonată; ele se amestecă tot mai mult cu supraslujirea Trinităţii Paradisului.
34:6.2 (380.3) Deşi Divinitatea poate fi plurală în manifestările ei, în experienţa umană Deitatea este singulară, întotdeauna una. Nici slujirea spirituală nu este plurală în experienţa umană. Fără a ţine seama de pluralitatea lor de origine, toate influenţele spiritului funcţionează ca o singură unitate. Într-adevăr, ele sunt una, căci ele sunt slujirea spirituală a Dumnezeului Septuplu în şi pentru făpturile marelui univers; şi, pe măsură ce această slujire unificatoare a spiritului este dintre cele mai apreciate şi mai bine primite de către creaturi, ea devine în experienţa lor slujirea lui Dumnezeu Supremul.
34:6.3 (380.4) De pe culmile gloriei eterne se coboară Spiritul divin, printr-o lungă serie de paşi, ca să vă întâlnească pe voi aşa cum sunteţi şi acolo unde sunteţi şi atunci, în tovărăşia credinţei, să îmbrăţişeze cu dragoste sufletul de origine muritoare şi să pornească pe drumul sigur şi cert de reîntoarcere pe urmele paşilor lui de coborâre, nemaioprindu-se până când sufletul evolutiv nu este înălţat cu siguranţă chiar până la înălţimile beatitudinii de la care Spiritul divin s-a pornit iniţial la drum în această misiune de milostenie şi de slujire.
34:6.4 (380.5) Forţele spirituale caută şi îşi ating infailibil propriul lor nivel originar. După ce au ieşit din Etern, este sigur că ele se vor reîntoarce la acesta, aducând cu ele pe toţi acei copii ai timpului şi spaţiului care au îmbrăţişat călăuzirea şi învăţătura Ajustorului interior, aceia care au fost cu adevărat „născuţi din Spirit”, fiii lui Dumnezeu prin credinţă.
34:6.5 (380.6) Spiritul divin este sursa unei slujiri şi a unei încurajări continue pentru copiii oamenilor. Puterea şi înfăptuirea voastră „depind de milostenia lui, prin reînnoirea Spiritului.” Viaţa spirituală, ca şi energia fizică, este consumată. Efortul spiritual rezultă într-o relativă epuizare spirituală. Toată experienţa ascendentă este reală, precum şi spirituală; de aceea, este scris într-adevăr, „Spiritul e cel care însufleţeşte.” „Spiritul dă viaţă.”
34:6.6 (380.7) Teoria moartă, chiar şi a celor mai înalte doctrine religioase, este neputincioasă în transformarea caracterului uman sau în controlarea comportamentului muritor. Ceea ce îi trebuie lumii de azi este adevărul pe care învăţătorul vostru de demult l-a proclamat: „nu numai în cuvinte, ci şi în putere şi în Spiritul Sfânt.” Germenul adevărului teoretic este inert, cele mai elevate concepte morale sunt fără efect, dacă Spiritul divin nu suflă asupra formelor adevărului şi nu însufleţeşte formulele dreptăţii.
34:6.7 (381.1) Aceia care au primit şi au recunoscut locuirea în interior a lui Dumnezeu au fost născuţi din Spirit. „Voi sunteţi templul lui Dumnezeu, şi spiritul lui Dumnezeu locuieşte în voi.” Nu este de ajuns ca acest spirit să fie revărsat peste voi; Spiritul divin trebuie să controleze şi să domine fiecare fază a experienţei umane.
34:6.8 (381.2) Prezenţa Spiritului divin, apa vieţii, este ceea ce împiedică setea devoratoare a nemulţumirii muritorilor, precum şi acea foame de nedescris a minţii umane nespiritualizate. Fiinţele motivate de Spirit „nu-s însetate niciodată, căci această apă spirituală va fi la ele un izvor de satisfacţie care ţâşneşte în viaţa veşnic.” Asemenea suflete divin udate sunt aproape independente de mediul înconjurător material în ceea ce priveşte bucuriile trăirii şi satisfacţiile existenţei pământeşti. Ele sunt iluminate şi reîmprospătate spiritual, întărite şi înzestrate moral.
34:6.9 (381.3) În fiecare muritor există o natură duală: moştenirea tendinţelor animale şi impulsul elevat al înzestrării cu spirit. În cursul scurtei vieţi pe care o trăiţi pe Urantia, aceste două diverse şi opuse imbolduri rareori pot fi pe deplin împăcate; ele cu greu pot fi armonizate şi unificate; dar, pe tot parcursul vieţii voastre, Spiritul conjugat se străduieşte mereu să vă ajute să vă supuneţi tot mai mult trupul la îndrumările Spiritului. Chiar dacă trebuie să vă trăiţi viaţa