Vânătoarea De Comori. Stephen Goldin
bărbații de aici au exact același gând în mintea lor. De unde tot vii cu ținutele astea? Cu adevărat m-aș face verde de invidie, numai că o să mă contrazic cu rochia mea, așa că, bineînțeles, nu o voi face, dar nu este deloc surprinzător să te văd în compania unuia dintre cei mai frumoși bărbați. L-aș fura de la tine, dragă, dar nu pot, nu-i așa, pentru că deja l-ai lăsat să plece, deci, care-ar fi ideea?
Ea își termină băutura și-i înmână paharul unuia dintre admiratorii ei, luând un alt pahar de la alt bărbat care era pe punctul de a-l bea el însuși. Abia făcând pauză să respire, ea continuă: − Spațiul, ce muzică îngrozitoare! Toate aceste bang-bang-uri sunt de-ajuns să-mi dea cu adevărat o stare premenstruală. Ai crede că își pot permite să angajeze o orchestră care cunoaște diferența dintre muzica reală și sunetul de urinare într-o ploscă de spital. Cum este Bred, apropo? Și nu-mi spune că nu este aici, dragostea mea, pentru că am văzut-o pe Honey B afară pe portul spațial chiar după-amiaza asta. Nu cred că s-a deranjat să vină la bal. Nu, desigur, nu, nu te-ai putea aștepta la vreun comportament prea sociabil din partea lui. De ce m-am căsătorit cu el - mă depășește. Am avut trei soți de atunci și fiecare dintre ei a fost mai mult decât dispus să fie văzut la brațul meu la petreceri. Nu, nu mă întreba numele lor, dragă, nu sunt un almanah și sunt doamne aici care ar putea recita întreaga listă înapoi și înainte. Dacă te gândești la asta, unele dintre ele au preferat înapoi mai mult decât înainte… Ah, dar nu contează. Doz, fi drăguț și umple-mi paharul, te rog? − Nu e gol, remarcă cu răutate Doz Linn.
Barb se uită la paharul ei, apoi la Doz Linn. Apoi se uită înapoi la paharul ei. Apoi turnă calm conținutul pe pantofii lui. − Acum este, spuse ea.
Pe când Doz stătea cu gura deschisă, Barb îi dădu paharul, o luă pe Tyla de braț și o conduse pe lângă un cerc de masculi care se retrăseseră brusc. Tyla nu era sigură de ce tolera această invazie a imperiului ei, cu excepția faptului că știa că Barb spunea lucruri pe care nimeni altcineva nu îndrăznea să le spună.
− Ți-am dus lipsa, Tyla, cu adevărat. Mi-au lipsit discuțiile noastre de surori. Chiar dacă ești sora lui Bred, nu a mea, întotdeauna am simțit că există o legătură mistică între noi. Și cu adevărat, indiferent cât de mult mă plâng, mi-e dor de și de Bred. Am fost la fel de nepotriviți ca doi pantofi stângi, prăjiturelul meu și cu mine, dar el a fost singurul om de al cărui nume îmi aminteam a doua zi de dimineață, fără să-l scriu pe pernă în seara dinainte. Viața nu este niciodată ușoară pentru noi, reginele Societății, nu-i așa?
Tyla nu s-a deranjat să răspundă. Barb nu punea întrebări la care aștepta răspunsuri.
− Ce crezi despre marele scandal android? Personal, cred că totul e un nonsens, făcând un lucru atât de mare din așa puțin. Nu e ca și cum ar avea șanse să câștige sau altceva, nu cu o navă doar de fier vechi și cu un echipaj de roboți. Și chiar dacă ar avea o șansă, cine-l bagă în seamă, cu excepția unei grămezi de păuni încrezuți cu IQ-uri cât jumătate din dimensiunea penisului? Dacă ei cred că sunt mai buni decât un andro, tot ce trebuie să facă este să-l bată în Vânătoarea de Comori, nu?
− Oo și vorbind despre asta, Arrira îmi spune că există niște case de pe Hellfire pe care niciunul din oamenii noștri nu le poate bate. Este aproape suficient ca cineva să vrea să viziteze Hellfire. Jură că nu știe acest lucru din experiența personală, bineînțeles; las-o pe ea să nege singurul lucru ce ar ridica-o la nivelul subumanilor, în estimarea mea. Aceștia își adaptează genetic acei andro pentru o muncă specifică, știi, ceea ce e mai mult decât pot spune despre oricare dintre bărbații pe care i-am avut în ultima vreme. E suficient să te facă să renunți la toată credința în Darwin, îți pot spune sincer.
Se putea conta întotdeauna pe Barb pentru o diversiune, dar un pic din asta a ajuns ceva într-adevăr foarte mult. Tyla căuta în jur o modalitate de a se desprinde și a văzut-o pe Nillia Rathering în discuții cu un grup de alte femei la doar câțiva metri distanță. Nillia nu prea era un pas spre mai bine, dar cel puțin juca jocul social cu aceleași reguli pe care le avea și Tyla.
Tyla îi strigă numele. Nillia ridică privirea și o văzu pe Tyla, apoi radie cu strălucirea caldă a unui heruvim din vechime și îi făcu semn Tylei să i se alăture. Tyla a început imediat să regrete această inițiativă. A fost cumva prea rapidă să sară din oala unui canibal în a altuia?
Manevra ei a avut oricum efectul scontat. Barb se uită la Gentlelady Rathering și hotărî că timpul ei ar putea fi petrecut mai bine în altă parte. − Ei bine, Tyla dragostea mea, ar fi fost cu adevărat exorbitant să fiu sora ta din nou pentru câteva ore, dar am venit la bal cu propria mea agendă, știi tu. Pur și simplu trebuie să găsesc un om care merită să fie sedus, o sarcină grea, atât cât ar putea fi. Privind în jur, mă tem că tu și cu mine vom fi forțate să ne coborâm standardele pentru a obține o viață heterosexuală cu adevărat satisfăcătoare, deși presupun că aș putea introduce prea multe adjective în calificările mele. Vânătoare fericită! Și chiar așa, Barb a plecat să zăpăcească un alt sector al sălii.
Tyla, între timp, a rămas cu Nillia Rathering. – Îmi pare bine să vă văd din nou, Nillia. Tyla putea să mintă social cu cele mai plăcute zâmbete.
− Da, copilul meu, a fost mult prea lungă despărțirea, spuse Nillia. − Vino și lasă-mă să-ți văd ținuta uimitoare.
Tyla s-a conformat cu reținere. Nillia Rathering era inofensivă, dar era de așa o mare plictiseală… Iar Tyla a observat cu dezgust pe când se apropia că Nillia a mai adunat încă câteva kilograme de la ultima lor întâlnire. Unele femei păreau să-și piardă pur și simplu mândria de felul cum arătau cândva, odată ajunse la o sută cincizeci de ani. Nu voi lăsa niciodată să mi se întâmple așa ceva, a decis Tyla în tăcere.
Nillia examina îndeaproape rochia, aruncând încântată oo-uri și aa-uri. − Oo, dac-aș fi cu o sută de ani mai tânără. Ți-aș fi putut arăta un truc sau două, draga mea.
− Sunt sigură că încă mai puteți, răspunse Tyla, lansând complimentul pe care Nillia îl așteptase.
− Of, nu, nu, dragă, mă flatezi prea mult. Mă tem că zilele mele de glorie sunt toate în urma mea. Din moment ce Tyla știa că Nillia nu credea asta, adevărul a ieșit ca o minciună socială politicoasă.
− Dar tu, Tyla? întrebă Nillia. − Ai fost cam pustnică în ultimele câteva luni, nu-i așa? Mi-a fost dor de fața ta minunată la toate petrecerile. Nu te-am văzut de când... de la Labirint, nu-i așa, în Noua Cretă?
− Mă tem că treburile personale au devenit puțin prea apăsătoare, răspunse Tyla, ignorând curiozitatea evidentă.
− Și vorbind despre afacerile personale, draga mea, spuse Nillia, coborându-și vocea la un nivel între-noi-fetele, - ai auzit despre Randa și Mendasan?"
− Am auzit că le-a fost desființată căsătoria, dar nu am auzit din ce cauză. Această conversație ar putea avea o valoare, la urma urmei. Informația era totul în Societate.
− Ea l-a prins în pat cu unul dintre iubiții ei. Și nici măcar nu au avut eleganța să o invite și pe ea. Numai despre asta s-a vorbit la balul Blue Star. Desigur, asta a fost înainte ca Fendon să apară cu un extraterestru.
− Ce fel de extraterestru?
− Știe-l Doamne, nu pot să le țin minte corect pe toate. Bineînțeles, el a susținut că făcea parte dintr-o întâlnire de afaceri, dar extraterestrul purta pandantivul de platină al lui Dorin, iar Dorin era, în mod ciudat, absent. Nici unul dintre ei nu a venit la Delder 400 și știi cât de frecvent participau ei mai demult.
− Și există zvonuri despre un duel ce se va ține înainte de balul Hesperion. Unele partide anonime au jignit alte partide anonime, numindu-le "un plângăcios