POEZII PENTRU INIMA TA Vol 2. Stefania Rotariu

POEZII PENTRU INIMA TA Vol 2 - Stefania Rotariu


Скачать книгу

      

      Published by Dolman Scott in 2014

      Copyright ©2014 Stefania Rotariu

      All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, stored in a retrieval system, or transmitted in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopy, recording or otherwise, without prior written permission of the copyright owner. Nor can it be circulated in any form of binding or cover other than that in which it is published and without similar condition including this condition being imposed on a subsequent purchaser.

      ISBN 978-1-909204-37-9

       Dolman Scott Ltd

       www.dolmanscott.co.uk

      A coborat soarele

      A coborat soarele din nori,

      Si a lasat o dara mare,

      Sa poti candva sa te strecori,

      Pana sus, sus la soare.

      A coborat in inima care,

      Se zbatea zdrobita,

      Statea ca intr-o grea-nchisoare,

      Ferecata si chinuita.

      Da, a coborat iar soarele,

      Si-a sarutat usor,

      A sarutat buzele,

      Ce stau ascunse dup-un nor.

      Mereu va cobora soarele,

      Daca tristetea se va adaposti,

      Si imi va sterge lacrimile,

      Pana cand tu vei veni.

      Adapostesc o inima

      Adapostesc o inima,

      Toata, toata din nisip.

      Se scurge, se rasfira,

      Nu pot s-o apar, s-o ating.

      Iar forma ei dispare,

      Se rupe-n jumatate.

      Apoi din inima cea mare,

      Ramane praful ce se zbate.

      Culeg cu mana-mi tremuranda,

      Nisipul cald si rasfirat,

      Ramas din inima plapanda,

      Care in praf s-a tranformat.

      Aduc bucurie

      Aduc bucurie,

      Tristete uneori,

      Prietenilor ce ma-mbie,

      Sa depanam pareri.

      Cuvinte sunt destule,

      Dar parca nu-i de-ajuns,

      Sa-mpace asta lume,

      In care am patruns.

      Nu stiu a spune,

      Cuvinte multe si alese,

      Spun ca iubesc aceasta lume,

      Si-n aste vorbe, toate sunt cuprinse.

      Adun amintirile

      Adun amintirile mele,

      In pumnul strans inchis,

      Nu vreau sa pierd nimic din ele,

      Nimic ce-n ceruri imi este scris.

      Si-adorm cu ele la capatai,

      In visu-mi le voi duce.

      Printre ele sta dragostea dintai,

      Ce ma adora, ma seduce.

      Si-o port in suflet adancita,

      Nu vreau s-o pierd, ar fi pacat,

      Sa pierd o dragoste preasfanta,

      In care am trait, m-am imbatat.

      Ai grija

      Ai grija pe unde pasesti,

      Sa nu calci peste inimi.

      Poti sa darami si sa ranesti,

      Vieti, care nu le schimba nimeni.

      De te-nvarti pe-o culme sus,

      Si jos e plin de lume,

      Cobara doar privirea si-i de-ajuns,

      Nimic nu se asteapta de la tine.

      Nu trebuie sa strigi, ca lumea sa te vada,

      Cat esti de invatat si de ajuns.

      Nu trebuie sa-i faci, pe altii ca sa creada,

      Ca pentru tine nu exista jos.

      Ai lasat urme

      Ai lasat urme-n viata mea.

      Ai lasat urme pe-o inima,

      Ce-si plange durerea,

      Fara sa spuna cat este de grea.

      Ai lasat urme, urme multe,

      Pe-o viata ce se-ntinde ca o ata,

      Si nu se stie cand se rupe,

      Sau ce-o tine, o agata.

      Ai lasat, ai lasat doar urme,

      Pe diminetile-n racoare,

      In care buzele nu pot a spune,

      Daca sarutu-i dulce sau rau doare.

      Ai revenit

      Ai revenit,

      Si mi-ai adus lumina.

      Acum viata s-a ivit,

      Va fi o viata plina.

      Ai revenit,

      Si bucuria s-a intors,

      Iar golul care l-am primit,

      Nu ma mai trage-n jos.

      Si inima-a inceput din nou,

      Sa bata mai puternic,

      Si-mprastie-un ecou,

      Ce ma-nvaluie in timp.

      Ma ridica, imi da putere,

      Ca sa lupt, sa lupt mai mult,

      Pentr-o dragoste ce-mi cere,

      S-o traiesc, sa n-o ascund.

      Ai starnit o ploaie

      Ai starnit o ploaie de nisip,

      Si pulbere-ai imprastiat.

      Nu pot sa-ti spun nimic,

      Caci mintea ti s-a incurcat.

      Incerc sa deslusesc cuvinte,

      Dar tu le-arunci departe.

      Nu stiu, ce ti-a ramas in minte,

      Nu stiu, de ai ganduri desarte.

      Mania ti-a cuprins inima,

      Si-o arde si o perpeleste,

      Si nu mai stii de-i bine-asa,

      Ori daca, vreo solutie se gaseste.

      Te las dar a gandi de poti,

      Si mintea sa ti-o deslusesti,

      S-arunci departe ganduri fara sorti,

      Sa-mi spui cumva, de ma iubesti.

      Ai venit

      Ai


Скачать книгу